Get your socks up, snow will turn into ice

Din ciclul “Madonna a ajuns la 50 de ani şi tot nu-mi poate fi mamă”, sunt lucruri şi oameni care, oricât de bătrân ai fi, se duc după tine în groapă. Ăştia sunt oamenii care nu au facut compromisuri cu sine, ca drept dovadă că de la început până la sfârşit sunt acelaşi lucru, adică cea mai mişto formă de evoluţie.

Au deja 23 de ani de personalitate în acelaşi spaţiu, acelaşi domeniu şi aceeaşi poziţie deşi au trecut prin multe schimbări (nu de cultură şi identitate). Red Hot Chili Peppers s-au format în Los Angeles, California în 1983.

Există un stil de muzică pe care îl fac numai ei, o combinaţie de punk, funk, ska, hip hop şi nevroză pur constructivă care se numeşte Red Hot Chili Peppers.

Tony Flow şi Miraculously Majestic Masters of Mayhem au însemnat Red Hot Chili Peppers, un nume făcut doar pentru o prestaţie la liceul Fairfax. Flea, Anthony Kiedis, Jack Irons (tobe) şi Hillel Slovak (chitară), elevi pe vremea aia la Fairfax s-au gândit să cânte puţin împreună accidental şi au facut-o până au încheiat un contract cu EMI.

Hillel şi Jack aveau dinainte o trupă (What Is This) aşa că au părăsit ce însemna pentru ei „proiectul Red Hot Chili Peppers”.

În 1984, Red Hot Chili Peppers se lansează oficial cu un album ce poartă numele trupei, dar în loc de Jack şi Hillel intră Jack Sherman la chitară şi Cliff Martinez la tobe.

Sherman nu s-a înţeles deloc cu membri trupei, albumul şi turneele fiind un eşec pentru promovare, aşa că pleacă şi în locul lui se reintoarce Hillel.

Odată cu lansarea celui de-al doilea album, Freaky Styley, Martinez e dat afară din trupă şi revine Jack pe aceeaşi poziţie. Anthony părăseşte şi el trupa pentru a se lăsa de heroină, dar nu pentru mult vreme, în timp ce Hillel rămâne în trupă cu aceeaşi problemă.

The Uplift Mofo Party Plan apare în 87, album care le aduce poziţii importante în topurile americane. În turneul de promovare, Hillel clachează în dependenţa de heroină şi o ia razna în concerte. Cu un an mai târziu intră în supradoză şi moare pe 27 iunie. Jack pleacă din trupă şi cântă cu Pearl Jam şi Eleven.

Peligro de la Dead Kennedys şi fostul chitarist de la P Funk, Blackbird sunt angajaţi temporar de Red Hot Chili Peppers, după care intră actualul baterist Chad Smith şi Frusciante la chitară cu care înregistrează Mother’s Milk în august 1989 în care îi dedică postmortem o melodie lui Hillel „Knock Me Down”. Albumul ajunge în primele 50 de poziţii în topuri.

În 90 trupa pleacă de la EMI la Warner Bros. Rick Rubin le produce Blood Sugar Sex Magik, un album care se vinde în 8 milioane de copii. De aici încep să fie recunoscuţi după „Give it Away” care a câştigat un Grammy în 92. Albumul a intrat în topul celor mai bune albume ever produs de revista Rolling Stone şi în vârful clasamentelor din State.

Alt turneu de promovare işi pune de data asta amprenta asupra lui Frusciante, terminat de droguri şi succes, şi părăseşte trupa. Arik Marshall, Jesse Tobias (Mother Tongue) şi Dave Navarro (Jane’s Addiction) sunt chitariştii care l-au înlocuit în timp pe Frusciante.

Navarro rămâne mai mult în trupă cu care apare la Woodstock în 94 şi produce One Hot Minute, care schimbă un pic sound-ul obişnuit cu jazz şi hard rock. Lipsa lui Frusciante se simte, dar cu toate astea se vând 5 milioane de albume. Kiedis se apucă din nou de heroină, şi trupa intră din nou în scandaluri care se sfârşesc cu plecarea lui Navarro în 97, care avea un proiect secundar cu Chad Smith.

In 98 Anthony şi Frusciante se înscriu în programe de dezintoxicare, revin şi Red Hot Chili Peppers scoate Californication, album care se vinde cu mult peste toate celelalte proiecte, captând atenţia unei generaţii foarte tinere de fani. Californication este cel mai bine vândut album de formaţie cu 15 milioane de copii. Iau toate premiile internaţionale cu 4 melodii de pe album (Scar Tissue, Californication, Road Trippin şi Otherside). Turneul de promovare a ţinut 2 ani, cel mai mare concert fiind cel de la Moscova (200.000 de oameni) la care au cântat în deschidere cei de la Zdob şi Zdub.

În 2001 au scos primul DVD cu concerte, Off The Map şi au intrat în studio pentru By The Way care s-a lansat cu un an mai târziu. S-au vândut 700.000 de mii de copii în prima săptămână, şi au intrat pe locul 2 în topul internaţional. Este prima dată când Red Hot Chili Peppers sunt melodioşi, dar nu se despart de versurile psihedelice. În acelaşi an se lansează un Greatest Hits pentru care au mai înregistrat 2 melodii. Lucrarea a fost controversată pentru ca au fost băgate melodii care au adus succes trupei de-a lungul anilor. Flea nu se mai înţelege cu Frusciante şi plănuieşte să plece după turneul de promovare care a durat mai bine de 3 ani. În timpul ăsta, evenimentele l-au făcut pe Flea să nu plece din formaţie.

In 2004 lansează un album (Live in Hyde Park) care este înregistrarea live a concerteleor pe care le-au ţinut în Hyde Park şi Londra. Au strâns în 3 seri de concerte 17 milioane de dolari, cel mai mare venit din istorie pe prestări de genul ăsta.

După 2 ani ies pe piaţă cu cel de-al 9-lea album, care se lansează cu dublu CD. Intenţia iniţială a fost de a face 3 albume mai mici care să iasă la diferenţă de 6 luni. Ajung în sfârşit pe locul 1 în topuri. Doar în prima săptămână au vândut 1.100.000 de copii în întreaga lume.

Acum sunt în drum spre Frankfurt unde au un concert sâmbătă în turneul de promovare care o sa ţină vreo 2 ani. Din 2007 or să meargă în a doua parte a turneului cu Gnarls Barkley, după ce au concertat în prima parte cu The Mars Volta. Recent au scos videoclip la piesa Snow. Poftim biografie fără suflet, că cânţi şi nu ştii versurile.